Sfaturi pentru ingrijirea plantelor

PHALENOPSIS
1.Ghiveciul transparent este necesar unei orhidee, cum e Phalenopsis. Această plantă este una epifită, deci care se dezvoltă deasupra solului, respectiv în scoarțele copacilor. Rădăcinile ei au nevoie de lumină pentru ca planta să se dezvolte armonios. După ce cumperi o orhidee, nu trebuie să-i schimbi ghiveciul. Poți să o lași doi ani de zile, fără probleme, în ghiveciul în care ai cumpărat-o. Dacă o plantezi în alt ghiveci sau vas, ai grijă să păstrezi dimensiunile similare celui de dinainte și să fie un recipient transparent. Altfel, transplantată într-un ghiveci mai mare, există riscul ca rădăcinile orhideei să putrezească mai ușor.
2.Udarea orhideelor.
Mulți dintre noi avem tendința de a le pune apă multă, în fiecare zi, dar aceste orhidee au nevoie să fie udate doar atunci când rădăcinile ei devin alb-sidefii. Ca să-ți fie mai ușor, orientativ, e bine să uzi orhideea o dată pe săptămână în sezonul cald (primăvară-vară) și cam o dată la 10 zile în sezonul rece (iarna).
3.Orhideele Phalenopsis nu se udă niciodată în centrul plantei. Ai grijă ca apa să nu ajungă acolo, ci toarnă delicat pe lângă frunze. Din centrul coletului ies frunzele, iar dacă apa persistă acolo, mugurele central va putrezi și vor cădea în final toate frunzele plantei.
4.Pe timp de iarnă, orhideele își iau și ele un repaus. Dacă vrei să înflorească și în sezonul rece, trebuie să le pregătești. Cum? Cu un tratament de fertilizare. Acesta se aplică în lunile septembrie și octombrie, la fix cât să-ți pregătească plantele pentru a te bucura de florile lor iarna.
5.Un alt aspect esențial în înflorirea orhideelor Phalenopsis îl reprezintă contrastul temperaturilor nocturne și diurne. Este o plantă exotică, așa că ajut-o să se acomodeze cât mai bine. Dacă locuiești la bloc, este bine s-o lași în balcon toată luna octombrie. În acest fel, va surprinde temperaturi nocturne de 13-14 grade, esențiale în procesul înfloririi.

ZAMIOCULCAS
Considerata un urmas fidel al plantelor preistorice, s-a adaptat in decursul timpului, la o gama larga de vicisitudini climaterice, ajungand sa tolereze conditii de clima dintre cele mai diverse.
Desi apreciaza lumina intensa si se dezvolta exceptional in spatii insorite (cu cca 4-5 ore de soare dimineata), va tolera fara efort si o pozitie semi-umbrita ori cu lumina artificiala.
Si in privinta caldurii, accepta variatii mari de temperatura, dezvoltandu-se bine intre 18 si 24 grade Celsius, dar tolerand si ceva mai multa caldura. Desi vegetatia continua sa aiba loc si la temperaturi mai joase, cca 14-15 grade, planta intra intr-un usor repaus, incetinindu-si functiile, iar sub aceasta limita, risca sa inghete.
Nu este o planta setoasa, preferand mai degraba udari rare decat in exces. Vara o udare la fiecare 4-5 zile este suficienta. Cantitatea de apa, va fi redusa treptat, pe parcurs ce temperaturile scad. Ca regula generala, udarile se vor face numai cand pamantul din ghiveci s-a uscat pe o adancime de 4-5 cm.
Excesul de apa din sol este unul din cei mai mari dusmani ai plantei, care produce la inceput ingalbenirea frunzelor, putrezirea radacinilor si in final, decesul acesteia.
In schimb, apreciaza umiditatea atmosferica, necesitand uneori pulverizarea frunzisului, in special in zilele foarte calduroase.
Substratul de cultura trebuie sa fie foarte permeabil si sa nu se imbibe de apa. Un amestec de turba aurie, mranita si pamant de ericacee fiind alegerea ideala.
Per ansamblu trebuie sa i se asigure un pH neutru, intrucat excesul de calcar ii afecteaza dezvoltarea frunzisului.
Din primavara pana toamna tarziu, ii puteti administra lunar, in apa de udare, un ingrasamant lichid pentru plante verzi.
Inflorirea este nesemnificativa si se produce doar la plantele ce cresc in mediul natural, florile aparand sub forma unor spadice alburii.
Se inmulteste cel mai adesea prin divizarea tufelor si, mai rar, prin butasirea frunzelor. Ultima metoda este ceva mai dificila, necesitand conditii de micro-sera si o doza buna de rabdare. Inradacinarea butasilor se produce lent, putand dura chiar si 5-6 luni pana la aparitia unui varf de crestere.

SAINTPAULIA(VIOLETE DE PARMA)
Sunt mari iubitoare de lumina, insa nu trebuie expuse direct in bataia soarelui. Daca se intampla sa nu infloreasca, cel mai adesea este din cauza ca nu au suficienta lumina. In acest caz mutati-le in apropierea unei surse cu lumina artificiala: o lampa, o veioza sau intr-o camera cu lumina indirecta. Un al doilea aspect de retinut: violetele trebuie udate periodic, cu apa necalcaroasa (apa de ploaie, apa fiarta si racita), care trebuie sa aiba o temperatura constanta. Nu udati planta in partea de sus a ghiveciului, ci numai in cea de jos, in acest fel ea isi va lua cantitatea de apa necesara. Nu stropiti frunzele pentru ca sunt foarte sensibile si vor putrezi, iar planta se va pierde. Verificati nivelul apei o data la 2-3 saptamani.
Majoritatea celor care detin violete de Parma sustin ca este foarte important sa folositi feritilizatori pentru a ajuta planta sa infloreasca. Acest lucru nu este insa absolut necesar. Mult mai important este sa le oferiti conditii optime de temperatura, umiditate si lumina. Ingrasamantul de flori (solutie) nu le face bine, pentru ca le arde si nu se mai dezvolta normal (fac flori mai rar iar frunzele cresc mici si chircite), iar in ceea ce priveste ingrasamantul se poate pune putin la radacina, dar nu exagerat de mult.
Violetele nu agreeaza temperaturile extreme. Temperatura poate varia de la 17 gr.C pana la 24 gr.C, aceasta fiind temperatura optima de crestere si tolerata a plantei, cu o umiditate de 80%. Incercati sa evitati fluctuatiile de umiditate.
Pentru o inflorire reusita, violeta de Parma trebuie tunsa. Daca vor fi prea multe frunze, mijlocul plantei nu va avea aer suficient si nu vor aparea boboci.
Inmultirea se poate realiza atat pe cale vegetativa, prin despartirea tufelor si butasi de frunze, cat si prin seminte. Butasii de frunze pot fi inradacinati si in pahare cu pamant. Prinderea lor si formarea de plante noi dureaza circa 2,5 - 3 luni. Despartirea plantelor mari se realizeaza astfel: se scoate planta din ghiveci si se separa fiecare rozeta de frunze, care se planteaza apoi, individual, in ghivece mici. Este bine ca aceasta inmultire sa se faca primavara si toamna, inaintea perioadelor de inflorire maxima.

BEGONIA
Vara, Begonia necesita amplasare intr-un spatiu luminos, ferita de razele soarelui (pentru ca le arde frunzele) si de curentii de aer, in medii cu temperatura ridicara 20-25 gr.C. si cu umiditatea atmosferica deasemenea ridicata( 85% ).
Este recomandata o udare moderata (la 2-3 zile) numai pe marginea ghiveciului, fara a se stropi frunzele cu apa (pamantul trebuie sa fie umed, nu imbibat, pentru ca nu suporta apa in exces, planta moare).
Substratul trebuie se fertilizat saptamanal in perioada de vegetatie maxima (martie – octombrie), iar pentru a asigura permanent umiditatea atmosferica de care are nevoie planta , zilnic, trebuie sa se pulverizeze apa pe frunze.
Iarna, planta intra in semirepaus, o parte din frunze uscandu-se. Begonia prefera o temperatura la locurile de amplasare in jur de 15 grade C.Begonia se uda rar si cu putina apa in perioada de iarna.
Begonia prefera o orientare spre est, desi se poate adapta si la alte pozitionari. Primavara necesita tunderea tulpinilor pentru a avea un aspect compact, schimbarea la 2 ani a substratului si atunci cand este cazul transplantarea intr-un ghiveci mai mare cu un substratul dintr-un un amestec alcatuit din pamant de frunze, pamant de telina, mranita si nisip.
Anual la sfarsitul lunii februarie, inceputul lui martie, pentru a reda vigoarea si forma regulata, Begonia se aranjeaza prin taierea unor parti din ramuri.
Begonia se inmulteste primavara sau la inceput de toamna prin butasi de frunza sau prin frunze cu codite cat mai lungi puse direct in apa pana apar radacini si frunzulite, apoi se planteaza. Begonia se mai poate inmultii, atunci cand apar pui de noi plantute (la unele specii) prin separarea acestora si plantarea lor separat.

NARCISE
Narcisele sunt plante erbacee, bulboase. Originare din Europa. Rezista bine afara, iarna, in conditiile de clima din tara noastra.
Bulbul are diferite forme: ovoid, rotund, piriform, piriform-lunguiet, globulos-piriform, gros-piriform etc., diametrul lui este cuprins intre 2,5 si 5 cm si este colorat in galbui, brun deschis, brun inchis, negricios etc.
Frunzele sunt de culoare verde sau verde cenusiu, lat liniare de 10-20 mm pitin caniculate, glauscente sau cilindrice caniculate, ascutite la varf, sunt egal de lungi sau mai scurte decat tulpina florala.
Tulpina florala cu o inaltime cuprinsa intre 20 si 40 cm este scapiforma, comprimata sau bianguloasa, purtand in varf una sau mai multe flori.
Florile, in functie de specie si varietate, pot fi: tubuloase sau coronate, simple sau involte, albe sau galbene, cu treceri de la alb la galben sau cu petale albe si coronula galbena, periantul alb si coronula limonie, putin sau mai mult inclinate, cu sau fara miros.
Narcise cu tulpina uniflora.
Narcissus pseudonarcissus ? narcisa trompeta. Planta poate atinge 20-25 cm inaltime, inflorind in martie-aprilie.
Narcissus incomparabilis, poate atinge o inaltime de 30-40 cm. florile au coronula mai putin dezvoltata ca specia precedenta. Infloreste in martie-aprilie.
Narcissus poeticus, planta de cca 30 cm inaltime, cu flori terminale, foarte mirositoare, simple, remarcabile prin mica lor cupa centrala de un galben oranj cu marginea de un rosu foarte viu, inconjurata de 6 petale albe.
Narcise cu tulpina multiflora.
Narcissus jonquilla este foarte apreciata prin florile sale frumoase, grupate in 2, 3, 4 sau 5, cu 30 sau 35 cm inaltime, de un frumos galben auriu, cu miros placut. Nu rezista iarna afara. Se poate cultiva la ghivece.
Narcissus tazetta are tulpina de 30-40 cm inaltime, terminata printr-un buchet de 3-10 flori, foarte mirositoare, de 2 cm diametru, albe, galbene sau alb galbui, cu o mica coronula centrala in forma de cupa. Nu rezista iarna afara. Se poate cultiva la ghivece.
Inmultirea narciselor se face prin diviziunea bulbilor in lunile iulie-octombrie, la fiecare 4-5 ani. Bulbilii, obtinuti in jurul plantei mama, dau flori mai putine in primul an de la plantare, majoritatea, insa dau flori in al doilea sau al treilea an.
Inmultirea prin seminte, mai putin practicata si anevoioasa deoarece plantele infloresc in anul 5, 6, sau 7 de la semanare. Germinarea semintelor are lor dupa 2 ani.
Plantatul afara are loc in septembrie-octombrie, intr-un pamant expus la soare, argilo-nisipos, bogat in humus. Adancimea de plantare nu trebuie sa depaseasca 10 cm, iar distanta de plantare poate fi de 12/12 cm la 15/15 cm. Cand se anunta geruri este bine sa fie acoperiti bulbii cu un strat de frunze sau de balegar paios, care se va inlatura primavara devreme. In timpul vegetatiei, se va uda din 7 in 7 zile, cu o solutie de gunoi de pasari diluat in proportie de 1/12. pana in lunile iulie-august, cand bulbii se scot, li se dau toate ingrijirele necesare.

MUSCARI
Plante vivace, bulboase, originare din regiunile mediteraneena, Europa, Africa si Asia.
Bulbul poate fi mic, ovoid, alburiu, marisor, lunguiet galbui etc. Inaltimea plantelor este cuprinsa intre 10 si 25 cm, cu frunze mai lungi decat tulpina, nu prea numeroase, liniare, de un verde deschis. Tija florala se termina cu un ciorchine de flori cilindrice, scurt petiolate, de culoare albastru, albastru-violet, alb, galben-verzui etc., unele slab parfumate, altele cu un miros puternic.
Inmultirea se poate face prin divizarea bulbilor si prin seminte (imediat dupa coacere). Divizarea bulbilor se poate face la fiecare 3 ani, dupa ce au fost scosi in luna iulie, cand frunzele s-au uscat, se depoziteaza, si in toamna, se planteaza. Distanta dintre plante este de cca 20 cm, iar adancimea de plantare, 5-6 cm. Cer un sol bine drenat.

ZAMBILE
Ingrijirea zambilelor
Zambilele se dezvolta bine si in locuri umbroase, dar prefera locurile insorite.
Pamantul trebuie sa fie ingrasat si usor.
Plantele vor fi curatate cu grija de florile ofilite.
Dupa trecerea perioadei de inflorire zambilele vor fi lasate sa mai creasca pana li se ofilesc frunzele, pentru a se dezvolta suficient bulbul.
La 1 sau 2 ani bulbii se vor scoate din pamant si se vor depozita in locuri uscate si bine aerisite, inveliti in hartie, pentru a fi replantati in toamna urmatoare.

HORTENSIA
Hortensiei ii place apa. Incepand din primavara o vom uda saptamanal, iar daca temperaturile depasesc 30 de grade putem sa o udam chiar zilnic. Nu o vom uda decat dimineata devreme, inainte de rasaritul soarelui, sau seara pe racoare. Pamantul nu trebuie sa balteasca, hortensia ne va da de stire daca o vom uda prea mult, prin innegrirea frunzelor pe margini.
Hortensia nu necesita taieri de formare, dar pentru a ne bucura de o planta mai bogata in flori, vom taia primavara varfurile tulpinilor, pana la primii muguri. Plantele cu vechime necesita curatarea lor; vom taia tulpinile mai putin productive, ajutand, astfel, cresterea lastarilor tineri.
Toamna nu se taie tulpinile maronii; in primavara ele vor fi pline de boboci. Nu se vor inlatura nici florile uscate, ele avand rol de protectie pentru lastari.
Cum putem schimba culoarea florilor de hortensie
Florile hortensiei isi schimba culoarea pe perioada de inflorire; initial sunt albe, apoi devin albastre sau roz, pentru ca in ultima perioada sa ajunga verzi sau maronii.
Culoarea poate fi schimbata si prin tratamentul solului. Daca dorim sa avem in anul urmator flori roz vom amesteca, toamna, in solul din jurul hortensiei cateva sute de grame de var, moloz, sau caramida sparta ramasa de la constructia casei.
Daca dorim flori albastre avem nevoie de un sol mai acid, pe care il putem obtine adaugand, pe langa un fertilizator, coji maruntite de oua, portocala sau grapefruit, zat de cafea, rumegus

TRANDAFIR LA GHIVECI
Secretul cresterii trandafirilor in interior este acela de a le asigura foarte multa lumina, inclusiv lumina directa a soarelui. Plasarea trandafirului intr-un colt intunecos al camerei ii va impiedica dezvoltarea normala si inflorirea. De asemenea, au nevoie de multa caldura pentru a inflori. Fereste trandafirii pitici de variatiile bruste de temperatura.
Trandafirii pitici sunt pretentiosi in ceea ce priveste compozitia pamantului. Acesta trebuie sa fie bogat, de aceea vei avea nevoie de un amestec special de pamant pentru flori imbogatit cu ingrasamant natural. De asemenea, este recomandat sa amesteci acest pamant cu o cantitate variabila de nisip (in functie de cantitatea de pamant pe care o vei utiliza).
Pentru ca trandafirul tau in miniatura sa infloreasca des si sa isi pastreze florile pentru o perioada cat mai lunga de timp, foloseste ingrasamant special pentru plante decorative cu flori.
Exista o gama foarte larga de astfel de ingrasaminte; vei putea gasi in comert solutii care se pun in apa cu care uzi planta, batoane care se pun in pamant si care se dizolva treptat sau prafuri nutritive concentrate. Important este sa nu abuzezi de aceste solutii pentru ca pot dauna radacinilor.
Udarea trandafirilor de interior, la fel ca in cazul tuturor plantelor de interior, depinde in mare parte de sezon. Vara si primavara planta va fi udata mai des, dar va trebui sa iei in cosiderare si materialul din care este realizat ghiveciul. Asa cum spuneam mai sus, vasele din material plastic retin apa in interior, iar cele din ceramica favorizeaza evaporarea acesteia.

PACHIRA
Ingrijire:
Pachira este un arbust usor de crescut ca planta de interior. Nu este pretentios, dar trebuie totusi sa i asigurati un climat si atentie corespunzatoare. Protejati arborele norocos pe perioada de iarna, pentru ca nu suporta bine inghetul si, de asemenea, feriti-l pe toata perioada anului de vant cald, uscat. In ceea e priveste udarea, nu uitati ca este un arbust tropical, deci trebuie udat regulat si din belsug pe perioada verii; iarna se uda mai rar. In perioada de crestere (lunile calde) trebuie tratat frecvent cu ingrasamant.
Pachira se gaseste in magazine in doua forme:

mai multe trunchiuri impletite, plantate intr-un singur ghiveci;
o tulpina plantata singura, care se poate dezvolta astfel mai bine; cand va ajunge la maturitate, pachira va avea un foliaj dens si flori.

KALANCHOE
Temperatura si lumina. Kalanchoe are nevoie de multa lumina si suporta chiar si razele directe ale soarelui, cu conditia sa fie dimineata sau iarna, cand nu exista riscul ca frunzele sa fie arse. Vara vom avea grija sa nu stea mai mult de doua ore in soare, dimineata devreme sau la apus. Temperatura ideala este de 20-25 grade, dar planta tolereaza intre 7 si 35 de grade! Atentie! Kalanchoe infloreste iarna doar daca ii mentinem o temperatura constanta de 15 grade!
Apa. Speciile Kalanchoe trebuie udate moderat in timpul primaverii si al iernii, de obicei atunci cand observam ca pamantul s-a uscat. Toamna si iarna vom uda planta numai atunci cand este uscat de tot si, cu cat temperatura este mai joasa, cu atat vom pune mai putina apa. Sub 10 grade vom inceta sa udam Calandiva.
Schimbarea ghiveciului. Kalanchoe are nevoie de ghiveci si pamant nou in fiecare an. Vom folosi un pamant pentru cactusi la care vom adauga putin nisip. Pentru evitarea acumularilor de apa ce pot dauna plantei, vom pune sub ghiveci pietricele pentru a favoriza scurgerea apei in exces.
Pentru a favoriza transpiratia pamantului si evaporarea apei in exces, va recomandam un ghiveci din lut!
Ingrasamant. Din primavara si continuand toata vara, vom folosi ingrasamant de doua ori pe luna, avand grija sa nu punem mai mult de jumatate de doza o data. In restul anului vom intrerupe procedeul.
In ceea ce priveste tipul ingrasamantului de administrat, in comert exista multe tipuri, insa cititi cu atentie prospectul si compozitia. Pentru Kalanchoe, o producatoare de flori prin excelenta, este de preferat sa folosim ingrasamant mai bogat in Potasiu (K), cu continut de Azot (N), fosfor §, fier (Fe), magneziu (Mn), zinc (Zn), importante pentru o crestere corecta si echilibrata. Carenta de Zn poate dauna plantei!

HEDERA
Îngrijire hedera:
Fertilizarea se aplică la interval de două săptămâni pe toata perioada de vară. Transplantarea este necesară numai atunci când rădăcinile ocupă bine spaţiul din ghiveci. Ea se execută primăvara în martie-aprilie.
Tutorarea şi palisarea se impun dacă se doreşte menţinerea plantei în poziţie verticală. Îmbracarea tutorelui cu turbă fibroasă sau muşchi vegetali asigură mediu umed în apropierea frunzelor.
Ciupirea vârfurilor tinere şi tăierea de scurtare mai severă a tulpinilor au drept scop de a induce lăstărirea bogată.
Important de reţinut:
Butaşii de iederă, făcuţi în special toamna, înrădăcinează foarte bine şi în pahare cu apă.
Căldura şi aerul uscat determină brunificarea frunzelor pe margine şi căderea lor.
Lumina insuficientă (umbra prea mare) face ca frunzele variegate să devină verzi.
Căderea frunzelor pe măsura îmbătrânirii lor este un proces fiziologic normal. Printr-o tăiere severă se înlătură tulpina degarnisită şi se provoaca pornirea de noi lăstari de la bază.
Excesul de soare provoacă îngălbenirea frunzelor.